Lesie din cenusa

    Am tot citit informatii si retete despre fabricarea sapunului din vremuri stravechi. Peste tot este mentionata folosirea de lesie (soda caustica / hidoxid de sodiu / NaOH) la fabricarea sapunului. Si de aici s-a nascut o curiozitate: de unde faceau rost de NaOH sau cum se fabrica in vremuri stravechi?

    Ei bine, se pare ca este destul de simplu de obtinut lesia. Bineinteles ca, prin metode in afara laboratorului, nu se poate obtine soda caustica cu o puritate de 98%, asa cum se gaseste de cumparat acum, cu ajutorul careia se produce sapunul prin metoda la rece. Dar daca procedeul este executat corect eu spun ca este suficient de buna ca si cea obtinuta in laborator.

    Enumar mai jos lista completa de ingrediente necesare pentru a obtine lesie:

- apa,

- cenusa.

    Este o lista lunga nu-i asa? 😅. Intrand in detalii cea mai buna este apa de ploaie, deoarece nu este la fel de dura si ajuta sapunul sa faca spuma. Cenusa se obtine in urma arderii lemnelor. Doar cenusa alba, nu bucatile carbuni. Cel mai bun lemn este cel de esenta tare, cum ar fi frasin, fag, artar etc., deoarece acesta contine mai mult potasiu. 

    Daca ar fi sa fac un rezumat al metodei de obtinere ar suna in felul urmator: se amesteca apa cu cenusa, se filtreaza si astfel de obtine lesie. Este destul de simplu. Insa nu considerati usurinta de obtine ca un semn ca este o joaca de copii. Produsul obtinut este foarte coroziv si foarte periculos. Deci luati-va masuri de protectie cand lucrati cu asa ceva: manusi de protectie, ochelari de protectie, halat cizme, chiar si masca.

    Putin mai pe larg se urmeaza urmatorii pasi:

    - se colecteaza apa de ploaie prin orice mijloace doriti. De preferat sa fie fara impuritati cum ar fi frunze, iarba, gandaci etc. Cantitatea este in functie de cata lesie doriti sa obtineti si cata cenusa aveti.

    - se obtine cenusa prin arderea lemnelor de esenta tare. Aceasta se colecteaza si se lasa sa se raceasca complet.

    - intr-un butoi de lemn se pune un strat de pietre si pietricele pe fundul lui, apoi un strat de paie (nu din plastic bineinteles 😁). Aceste straturi au rol de filtrare.

    - se dau gauri in fundul butoiului. Pe aici va curge lesia.

    - este de preferat ca butoiul sa fie asezat suspendat, astfel ca sa se poate aseza sub gaurile din fundul butoiului pentru a colecta lesia.

    - se toana, cu grija, cenusa in butoi.

    - peste cenusa se toarna incet apa de ploaie. Cenusa trebuie sa fie umezita dar nu trebuie sa uda. Cand cenusa incepe sa pluteasca ar cam trebui sa fie suficienta apa.

    - dupa cateva ore puteti colecta lesia prin partea de jos a butoiului. Lesia se colecteaza in vase de sticla, otel inoxidabil (inox) sau plastic dur rezistent la lesie. Daca aveti metode de testare (hartie de turnesol sau PH metru) folositile. Valoarea ideala a PH-ului este 13. In caz contrar puteti folosi metode empirice: puneti un cartof in lesie; daca pluteste atunci lesia este buna.

Este foarte posibil ca sa fie nevoie sa turnati cel putin inca o data lesia in butoi, pentru o noua filtrare, pentru a ajunge cat mai aproape de PH 13.

Si cam asta este tot. Puteti folosi lesia la fabricarea sapunului sau pentru alte intrebuintari. Se pasteaza in vase de sticla, inox sau plastic rezistent la lesie.

Simt nevoia sa ma repet: grija MARE cu lesia obtinuta. Este deosebit de periculoasa.

Sapunul meu Aleppo

Da, am incercat reteta de sapun Aleppo, nu cea clasica ci metoda la rece. Si de data asta am avut timp si inspiratie sa documentez si fotografic aceasta experienta.

Inainte sa scriu reteta trebuie sa fac o mentiune: mai toate retetele mele sunt pentru o cantitate de 400 - 450 grame uleiuri, iar cu tot cu apa si soda ajung la 550 - 600 gr. Asta deoarece atat incape in forma mea de silicon.

Acum ca stiti, iata si reteta incercata de mine:

- Ulei de masline extravirgin    250 gr. (62,5%)

- Ulei de fructe de dafin            150 gr. (37,5%)

- Apa                                         104,58 gr. (va dati seama ca nu am pus FIX cantitatea aceasta de apa)

- Soda                                        52,29 gr.

Si cam asa arata ingredientele pregatite temenic.

Ingredientele doar le-am cantarit in recipientele de plastic. Amestecul lor l-am facut in recipiente de sticla si ceramica.

Dupa ce am aranjat "terenul" de lucru m-am apucat de sapunarit. Am amestecat soda cu apa, sau apa cu soda, depinde cum preferati exprimarea. Dar ca sa ne amintim se toarna (incet) intotdeauna soda peste apa, NICIODATA invers. Am lasat sa ajunga la temperatura optima, intre 33 si 43 grade. Apoi am amestecat si incalzit uleiurile pana la acelasi interval optim, 33 - 43 grade Celsius. Cum am facut, cum n-am facut am reusit si aduc ambele amestecuri, cel cu soda si cel cu uleiuri, la fix 40 de grade cand m-am apucat de mixul final.

Si asa a aratat fix in momentul in care am turnat soda cu apa peste uleiuri.

Si apoi in timp ce amestecam:

Iar aici cand eram aproape de trace:

Faptul ca am folosit destul de putina apa m-a ajutat se ajung destul de repede la trace. Am folosit 2 parti de apa la fiecare parte de soda.

Am incercat chiar si ceva modele la turnarea in forme:

Imi place foarte mult sa folosesc astfel de forme de silicon, desi poate ocupa ceva mai mult spatiu. Este foarte usor de scos sapunul. Mai mult, la unele retete este mai usor de evitat supraincalzirea si faza de gel.

Si iata si rezultatul final, tot pe binecunoscutul fundal:

Cea mai grea parte a fabricarii de sapun prin metoda la rece este asteptarea pentru uscarea completa. Iar la sapunul Aleppo uscarea recomandata este intre 6 luni si un an. Dar, bineinteles ca nu am putut asteptat atat fara sa ma atung de sapun. Dupa circa doua luni am incercat una din bucati. Imi place foarte mult aroma de ulei de dafin. Face spuma cremoasa, spala bine si nu usuca mainile. Spala chiar si parul destul de bine. Singura problema este, ca si la cel cu lapte de capra, ca se inmoaie cand sta in sapuniera. Sper ca este doar din cauza faptului ca nu este inca suficient de uscat.

Primul sampon&sapun

Spuneam in postarea anterioara ca gasisem o reteta Cold Proces de sampon&sapun, 2 in 1, pe care am si incercat-o. Iar fata de primul sapun m-am pregatit ceva mai intens. Pe langa faptul ca m-am documentat mai bine, mi-am ales si ustensile mai bune: cantar de bucatarie mai precis, termometre, forme de silicon etc. Pentru moment nu voi intra in aceste detalii de ustensile si echipamente necesare. Momentan doar va voi povesti cum a fost.
Asadar, mi-am achizitionat ustensile, uleiuri si unturi precum si uleiuri esentiale pentru reteta de mai jos:
- Ulei de cocos                          150 gr.
- Ulei de masline extravirgin    150 ml.
- Unt de shea                             127,5 gr.
- Apa dedurizata                        115ml.
- Soda caustica 98%                  59.5 gr.
- Ulei esential tea tree               10ml.
- Ulei esential lamaie                30 picaturi
- Ulei esential menta                 20 picaturi
Voi incepe mai intai prin a spune ca sapunul a iesit unul alb, chiar foarte alb. Este destul de dur dupa uscarea completa. Spuma este abundenta, alba si cremoasa si persistenta. Are un miros placut si revigorant, de la uleiul de menta, bineinteles. Aceasta este partea frumoasa a fabricarii sapunului: de iesit iese mai mereu. Vedeti mai jos cum a iesit.

Acum urmeaza partea mai putin frumoasa, mai de fineturi. In primul rand trebuia sa fi scos uleiul de cocos de la frigider cu ceva vreme sa ma apuc sa proces. Nu am facut-o si a fost mai dificil sa scot doar cantitatea de care aveam nevoie la reteta din bulgarele mare. Apoi este de preferat ca toate uleiurile din reteta sa fie exprimate in grame. Astfel se poate reverifica la nevoie cantitatea de soda necesara, fie cu ajutorul soapcalc fie cu sopee. Trecand mai departe, mai toti specialistii recomanda a se folosi apa distilata. Din pacate nu am gasit la indemana si am inlocuit-o cu apa dedurizata. Nu stiu cata influenta poate avea aceast aspect dar este de mentionat. O alta mentiune este referitoare la uleiurile esentiale: daca sunt mai multe ar fi de preferat a se folosi uleiuri esentiale de la acelasi producator deoarece pot avea calitati diferite. In exemplul meu uleiul de menta se simte cel mai puternic desi este cantitatea cea mai mica, deoarece este de la un brand de top.
Referitor la cantitatile cu virgula, este de preferat a se evita. Eu am luat o reteta unde erau cantitatile mai mari si le-am adaptat fara sa modific nimic. Este cam greu de masurat cantitatile la o asa finete.
O alta mentiune este referitoare la tehnica folosita. Eu am vrut sa merg la sigur, sa nu depasesc temperaturile uleiurilor si am lasat uleiurile si untul sa se topeasca la cuptor la 40 grade C. Unii le topesc la bain marie. Aveam asteptat mult si bine. Asa ca, dupa 30 min. am crescut temperatura la 50 grade C si apoi la 60 grade C. Acum stiu sa dau direct la 60 grade C si sa stau cu ochii pe ulei.
Cu toate aceste sughituri a rezultat un sapun alb ca laptele. De fapt nu unul ci 6 sapunuri de aproximativ 90 gr. fiecare, dupa uscare. Inainte de uscare aveau intre 95 si 100 gr. I-am masurat si PH-ul cu hartie de turnesol si este undeva la 9. Ceea ce este destul de bine. Singura problema este ca spala PREA bine. Curata tot. M-am documentat ulterior si se pare ca este recomandat a se folosi maxim 30-33% ulei de cocos, deoarece acesta are proprietati de curatare foarte bune. Acelasi lucru il face si untul de shea. Combinatia dintre cele doua este un sapun care are tendinta de uscare a mainilor, curatand foarte bine stratul protector de pe maini. Acum stiu. Stiu si ca exista sapunuri cu 100% ulei de cocos, dar aceea este alta poveste pentru alta postare.
Urmatoare reteta pe care am incercat-o este cu lapte de capra. Asa sunt eu mai aventuros si dornic sa sar peste etape.